O excelenta analiza a colegului liberal Codrin Scutaru.
Eu as adauga :
UNPR nu are cum sa existe (macar) in constiinta publica din cauza a trei aspecte :
a) nu are membri
- a reusit sa activeze doar niste nuclee ale cadrelor in retragere, iar in judete majoritatea organizatiilor au numita conducerea – pentru a se putea constitui juridic filialele, cu stampila, sediu etc. – dar liderii locali nu conduc pe nimeni. Nu exista membri. Simpatizanti nici atat.
Primarii pe care i-au cooptat sunt de tipul “o sa…” (deocamdata mai mult decat sa semneze o adeziune si sa promita o candidatura, n-au ce face). Trecand la UNPR din motive ultra-pragmatice/personale, nu pot disloca si masele de electori, hotarati sa le dea votul.
Pot cel mult sa-si oblige – prin parghiile administrative – micile comunitati locale sa-si exprime o optiune pro-UNPR. Dar aceste fenomene vor fi de tip focar, punctual.
b) spre deosebire de alte partide, care raspund unor nevoi/asteptari ale electoratului (chiar rudimentare; a se vedea PP), UNPR neavand nici lideri, nici doctrina, nici idei revolutionare, nu starneste emotii, dorinte, simpatii.
Nu exista un nucleu dur, ramas pe baricade orice s-ar intampla.
c) nu au expunere mediatica, generatoare de notorietate. Aceasta, uneori, poate “salta” un partid macar prin prestatia televizata a liderilor, prin obisnuirea publicului cu ideea ca un partid conteaza si e ascultat.
Nici prezenta UNPR in guvern nu ii ajuta, mai ales ca activitatea lui Oprea e legata (in perceptia maselor) de taierile de pensii.
d) nu au idei “revolutionare” sau le-or avea, dar n-au trecut sticla/n-au spart bariera comunicationala.
Macar in cazul DD toata lumea stie de “desfiintarea impozitelor si taxelor” sau de “arestarea coruptilor”. Promisiuni halucinante, dar au fost auzite si crezute de cativa. Acest simplu fapt – receptarea, ii aduce lui Dan diaconescu niste simpatizanti.
Se pune intrebarea, legitima de altfel, de ce PD-L – aflat el insusi intr-un colaps electoral – incurajeaza/intretine umflarea altor partide (macar in sondaje), in conditiile in care va trage din greu sa-si asigure propriile procente (adica, mai pe romaneste, sa-si “completeze” propriile buletine de vot).
Raspunsurile sunt simple :
- punctual si foarte pragmatic, aceste “pungi” (UNPR, PP) sunt utile deturnarii de procente de la USL. Le iei, dar trebuie sa ai si unde sa le adaugi. Nu poti sa dai brusc PD-L cu 40%, sau UDMR cu 15% (ca sa-ti iasa, dupa ce furi masiv puncte de la USL, 100%)
- PD-L are nevoie sa justifice, la rezultate, voturile aparute brusc. Daca intra in vot cu 19% si iese cu 35%, e necredibil. Are nevoie deci de canale adjuvante pentru colectare. Le reuneste (inglobeaza) imediat dupa
- reuseste sa pacaleasca un mic procent din electorat, dandu-i iluzia ca nu voteaza PD-L, ci pe unii care-l critica. Sunt acei electori care n-ar vota in veci cu USL, dar au retineri si fata de PD-L. Atunci se construieste iluzia frondei – prin aparitia PP, UNPR etc.